un dubiu e o nenorocire. cand apare, pe mine ma omoara, si asta pentru ca are prostul, rasfatzatul si razgaiatul obicei de a se pune intre doua lucruri la care musai tin. A-ul si B-ul sunt amandoua C-ul de care am nevoie. si atunci, cum sa storc eu C-ul de A si B? dura treaba. nu-mi place sa aleg defel, asta pentru ca intotdeauna, economic vorbind, ies in minus. e asa de rau sa vrei totul? adica o inghetzata asortata, jumi-juma? dilema existentiala a curiosilor e o sursa de atitudine emo. sau poate toamna incurca si deranjeaza un C pe care-l am deja in buzunar si...ca de obicei, sunt ultima care afla. si asta, unde altundeva decat cand imi pun pantalonii la spalat? si atunci C-ul intra la apa si A-ul si B-ul...ia-le de unde nu-s. m-am incurcat de tot. mai bine raman cu a plus b egal c rezulta dubiu complet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu