a 549-a oara Bucuresti

pentru o zi, m-am simtit in propriul oras mai ceva ca un turist. pentru ca de ziua lui, prietenul nostru noroios si plin de gropi, de cersetori si de masini blocate in trafic a fost capitala in care chiar se intampla cate ceva. broscoiul a devenit pentru o zi print si a sarbatorit in ritm de fanfara... o noua identitate. sau, mai bine zis, vechea identitate de paris uitat.

targusorul de la curtea veche : sesibila ceramica de hurez - singura farfurie care iti face pofta si atunci cand e goala.(pofta de frumos, fireste)



culorile toamnei in razboi colac, secuiesc, kurtosh colac, "cozonac de bunicuta"(cum prea bine e branduita imaginea)...spune-i cum vrei. azi e colac "bucurestean" care miroase sub ochii tai a zahar topit si coca proaspat invartita.
portrete, peisaje, madone si turci. arta de-avalma. tuse impresioniste sau tente plate... bazarul bucuresti nu face mofturi.

inca un exemplu ca pentru bucurestiul de azi, nicio alaturare nu prezinta pericol de contrast. comunism si monarhie, pe aceeasi masuta de vechituri. comunism in stare impecabila, regalitate jupuita...ce ironie.

monument inchinat bucuresteanului de rand. alte vechituri : o medalie de la targul de productie publicitara din 1997 (de vandut) si placuta porumbului premiant.
flasnetarul si viitorul din ciocul perusului , niste "demodati" si o pisica acrobata.

de pe arcul de trimuf, bucurestiul arata frumos. exact cum ar fi daca nu l-ai lua zilnic la puricat cu atentie, daca nu ar fi populat si daca l-ai fi trait in veacul trecut.